| |
Dezvoltarea afacerii cu parafarmaceutice in farmacii
|
Articolul de fata reprezinta o trecere in
revista a aspectelor care definesc situatia actuala a
segmentului de parafarmaceutice in farmacii si a tendintelor
sale de evolutie, ca oportunitate de dezvoltare si profit
suplimentar pentru afacerea farmaciei, ca intreg.
Definitii, incadrare, clasificari
Parafarmaceuticele, ca definitie generala, reprezinta
tot ceea ce este "non-medicament", in farmacie. In timp ce o mare parte din
totalul produselor din farmacie au o incadrare clara in "medicament" sau
"parafarmaceutic", la segmentele de vitamine, minerale, si la produsele de
origine vegetala, incadrarea intr-o clasa sau alta nu rezulta de la sine.
Aceasta situatie a capatat un aport de claritate odata
cu impunerea cotelor diferite de TVA, 9% pe medicamente si 19% pe
parafarmaceutice, cota de TVA reprezentand actualmente cel mai clar criteriu
de incadrare a produselor in clasa de medicamente sau parafarmaceutice.
O clasificare a parafarmaceuticelor, utila din punct de
vedere a gestionarii mai eficiente a acestor produse in farmacie, cuprinde
urmatoarele categorii:
- suplimente nutritive (vitamine, minerale, produse de
origine vegetala), produse dietetice si fitoterapice
- cosmetice si produse de intretinere corporala
(incluzand aici si produsele de igiena bucala)
- produsele pentru copii
- tehnico-medicale sau dispozitivele medicale, o
categorie larga, cuprinzand inclusiv antisepticele cutanate sau articolele
de igiena intima.
Categoria produselor pentru copii este una mixta,
cuprinzand produse care apartin, ca intrebuintare, celorlalte categorii.
Este vorba de lapte praf si alta hrana pentru copii, produsele pentru igiena
noului nascut si a sugarului, accesorile (biberoane, tetine, suzete, etc) si
scutecele.
Marimea si dinamica vanzarii
Un studiu efectuat pe un esantion de 23 de unitati
farmaceutice, cuprinzand farmacii urbane si rurale, pe perioada 2004 - 2005,
a permis estimarea cotei de vanzari din farmacie pe produsele
parafarmaceutice, fata de vanzarea totala, respectiv dinamica acestor
vanzari.
In perioada mantionata, vanzarea de parafarmaceutice a
esantionului de unitati studiat a crescut cu 30% (2005 fata de 2004), in
paralel cu vanzarea.
Procentul parafarmaceuticelor din totalul vanzarilor
s-a dovedit, astfel, a fi de 18%, mentinandu-se constant pe perioada
studiata. Acest procent variaza foarte mult intre unitatile studiate, intre
12-29%.
Suplimentele nutritive ocupa o cota de 50% din totalul
vanzarilor de parafarmaceutice, fiind urmata de cosmeticele si produsele de
intretinere si, respectiv, de produsele pentru copii, fiecare cu o cota de
20%, iar categoria produselor tehnico-medicale au o cota de 10%.
Parametrii economici ai afacerii cu parafarmaceutice,
comparatie cu medicamentele
Adaosul mediu
Adaosul pe vanzarea de parafarmaceutice variaza intre
15 si 30%, depinzand de pretul produsului (adaos mai mic pe produsele mai
scumpe) si politica de preturi aplicate de unitate. Media adaosului pe
unitatile studiate a fost de 27%.
La medicamente, adaosul mediu al farmaciilor, dupa
reducerea cotelor de adaos din septembrie 2005, este de 17%.
Costul stocului
Ponderea din stocul valoric, reprezentata de
parafarmaceutice este in jur de 20%, fiind proportionala cu ponderea din
vanzari. Valoarea medie, la pret de intrare, a unei unitati de produs
farmaceutic este in jur de 3 RON, in timp ce valoarea medie a unui
medicament este de 6 RON.
Rezulta ca viteza medie de rotatie a stocului
cantitativ este de 2 ori mai mare, la parafarmaceutice, decat la
medicamente.
Viteza de rotatie a banilor (cash-flow-ul)
Un produs vandut produce profit in momentul incasarii
contravalorii acestuia.
Incasarea banilor pe medicamente se produce in momentul
eliberarii acestora, sau in momentul decontarii retetelor de catre casele de
asigurari. In medie, din totalul vanzarilor unei farmacii, 33% reprezinta
vanzari in relatie cu CAS-ul. Daca CAS-ul deconteaza banii la minim 90 de
zile, rezulta ca, pe total vanzare, farmacia inregistreaza profit dupa 30 de
zile.
In acest timp, parafarmaceuticele se incaseaza imediat,
fiind cea mai rapida sursa de profit.
Factori care influenteaza vanzarea de parafarmaceutice
In afara de valoarea adaugata de farmacie, evidentiat
de proportionalitatea vanzarii de medicamente si parafarmaceutice, s-au
evidentiat urmatorii factori care influenteaza marimea vanzarii:
Portofoliul de produse
Raportul dintre numarul de parafarmaceutice si numarul
total de produse, pe unitatile studiate, a fost de 45%, intre 18% si 58%.
Cea mai mare pondere se gaseste la farmaciile urbane, in special la cele cu
cifra de afaceri mare.
Analiza raportului dintre numarul produselor
parafarmaceutice prezente in stocul farmaciei a evidentiat o directa
proportionalitate intre acestea. In afara de numarul de produse, prezenta
permanenta a acestora pe raft, asigura servirea fiecarei cereri a
cumparatorilor.
Modul de aranjare a produselor in oficina
Volumul fizic, necesar depozitarii parafar-maceuticelor
reprezinta circa 40% din volumul total.
Parafarmaceuticele reprezinta produse la care
importanta promovarii prin mijloace mass-media, direct catre consumator este
mare. Din acest punct de vedere, expunerea vizuala corecta a lor, prin
tehnici de merchandising, aduce o crestere a vanzarilor.
Intr-un experiment efectuat pe serii de produse, expuse
pe tara de oficina, s-a inregistrat o crestere a vanzarilor acestor produse
cu 30%.
Preturile de raft
Una dintre unitatile studiate a practicat preturi cu
10% mai mici, pe parafarmaceutice, decat restul unitatilor luate in calcul.
Ponderea vanzarilor parafarmaceuticelor la aceasta unitate este de 24%,
fiind, asadar, mai mare cu 33%.
Analizand opiniile pacientilor, legate de preturile
practicate de farmacii, a evidentiat faptul ca la produsele cosmetice,
imaginea este ca farmaciile practica preturi foarte mari, comparativ cu
medicamentele. Intre preturile de raft ale unei farmacii si ale unui
hipermarket, exista o diferenta de 10-15%, uneori chiar mai mare.
Concluzii
1. Parafarmaceuticele reprezinta 20% din vanzarea
farmaciilor, dar aduc 30% din profitul acestora, fiind, din acest punct de
vedere, cea mai profitabila categorie de produse.
2. Parafarmaceuticele sunt influentate de puterea de
cumparare a populatiei. Din acest punct de vedere, cresterea economiei si a
veniturilor medii indica o dinamica pozitiva a cererii de parafarmaceutice,
pentru perioada imediat urmatoare.
3. Viteza de rotatie a stocului de parafarmaceutice
este de 2 ori mai mica decat la medicamente, dar 1 leu investit in
parafarmaceutice se transforma mai rapid in profit, deoarece nu se asteapta
reintoarcerea banilor de la CAS.
4. Farmacia, in sine, este un factor de influentare a
psihologiei de cumparare a parafarmaceuticelor, prin valoarea adaugata adusa
de profesionalismul personalului farmaciei si informatiile oferite de
acesta. Din acest punct de vedere, cunoasterea buna a produselor
parafarmaceutice, de catre personalul farmaciei, se poate transforma in
vanzare, prin recomandari de produse, fie adjuvant la tratamentele
medicamentoase sau in vederea intretinerea starii de sanatate, fie ca un
element de siguranta in alegerea unor produse, cum ar fi cele destinate
copiilor mici.
5. Un al doilea factor important in vanzarea de
parafarmaceutice este prezenta acestora pe raftul farmaciei. Numarul
produselor, disponibilitatea permanenta a acestora pe raft, precum si
asezarea acestora pe principii de mercandising asigura o vanzare superioara.
Pentru organizarea eficienta a sectorului de parafarmaceutice, trebuie
alocat un spatiu de expunere cat mai mare, in orice caz de minim 40% din
spatiul disponibil in oficina. Castigarea de noi spatii de expunere pentru
parafarmaceutice se poate face prin compactarea medicamentelor in mobilier
de farmacie modern, capabil sa asigure economie de spatiu.
6. Preturile de raft mai mici asigura o vanzare mai
buna, iar pierderea de adaos se poate compensa prin cresterea rulajului.
Avantajul farmaciei este rulajul mai mare (discounturi mai mari de la
furnizor) si plusul de imagine catre populatie.
Farmacist Flavius Hadadea |